NATURA UMANA

Daca exista un subiect despre care se poate vorbi la infinit,acesta este despre natura umana.A analiza natura umana este o aventura pe cat de incitanta, pe atat de continua.A ajunge la o concluzie privind natura umana,este o utopie.Omul,este cea mai complexa si totodata completa fiinta, din cate exista in intreg universul.Dumnezeu a creat omul,dupa chipul si asemanarea Lui,imprumutandu-i din divinitatea Sa.Pentru ca omul sa fie perfect,a avut nevoie doar de o scanteie divina.Perfect insa,este doar in ce priveste esenta sa divina,adica originea.Dumnezeu a iubit atat de mult creatia lui,omul,incat i-a daruit tot ce avea nevoie pentru a putea simti,percepe in orice sens,intreg universul la nivel material si subtil.I-a dat atata putere omului,incat sa poata stapani intreaga Sa creatie.Ganditi-va ca omul,atat de fragil si insignifiant la nivel de macrocosmos,a reusit sa descopere din tainele universului pana la milioane de ani lumina.Iata cata putere i-a fost data omului!Si totusi de ce omul nu este perfect?Perfectiunea nu este data de calitatile fizice,psihice ori intelectuale.Din pacate.Perfectiunea este data de echilibrul dintre trup si spirit.Natura umana este de fapt data de raportul dintre materie si spirit.Asa cum ni se dezvaluie,ne putem da seama de echilibrul sau dezechilibrul dintre aceste doua componente ale fiintei umane.Este destul de greu sa analizezi natura umana.Este ca si cum ai incerca sa descoperi intreg universul intr-o singura viata pamanteana.Pentru a ajunge la cunostintele de astazi, a fost nevoie de mii de ani de studii,insemnand tot atatea vieti pamantesti.Pentru a cunoaste putin din natura umana,a fost nevoie de tot atatia ani de cercetari si analize a fiintei umane in toata complexitatea ei.Omul este un microcosmos in macrocosmos.Cred ca niciodata nu am putea ajunge la performanta de a cunoaste in intregime psihicul uman,care da nastere comportamentului.Omul este un mister si va ramane asa semenilor sai.Singurul Dumnezeu cunoaste omul,pentru ca El l-a creat.Si este firesc sa fie asa.Orice creator isi cunoaste creatia din orice perspectiva.Totusi ceva ne poate ajuta sa intelegem natura umana,putin mai mult decat cu mijloacele oferite de psihanalisti.Acest ajutor pretios este dat de invataturile divine si de cuvintele dumnezeiesti din scrierile religioase,de invataturile date de traitori de viata placuta lui Dumnezeu,carora li s-au descoperit multe din tainele existentei omului pe pamant.Daca un psihiatru va cataloga de exemplu ca schizofrenic,deci bolnav psihic sau cu un psihic alterat de disfunctii de diferite naturi,un om care are vedenii sau viziuni sau vorbeste singur,un om induhovinicit,il va cataloga sau va aprecia, ca acel om este un instrument in mana unor forte malefice sau a unor spirite de o conditie inferioara din punct de vedere al evolutiei spirituale.Daca un psiholog va analiza comportamentul unui om si va aprecia ca este sanguinic,coleric,pesimist sau melancolic,un om induhovnicit va aprecia pe cel care este mai coleric de exemplu,deci mai impulsiv in reactii,a avea pacatul mandriei sau al lipsei de iubire fata de semeni,pentru ca din lipsa de iubire deriva si un comportament agresiv din punct de vedere spiritual.La fel in cazul unui melancolic sau pesimist,un om inalt spiritual,va aprecia acest tipar comportamental,ca lipsa de credinta, ce deriva din neincrederea ca Dumnezeu il iubeste si il poate ajuta in orice secunda a vietii.Este cumva o diferenta intre o analiza a naturii umane facuta de oamenii de stiinta si cea facuta de personalitatile elevate spiritual.Acum nu ramane decat sa discearna fiecare dintre cei care sunt pasionati de cercetarea naturii umane,sa aleaga metoda de analiza.Aceasta analiza ajuta la intelegerea in primul rand a celor din imediata nostra apropiere,langa care traim,celor cu care impartasim viata noastra,cu bune si cu rele.Daca nu incercam sa intelegem ce determina comportamentul lor atat de schimbator si complex,nu vom putea sa convietuim cu ei,nu vom putea sa-i ajutam in caz de nevoie.Toti cei care au un comportament dezechilibrat,au nevoie de ajutor.Ajutorul consta in prima instanta din intelegerea lor si din a analiza cauzele care au condus la acea stare de lucruri negativa.Un psihiatru poate pune pecetea imediat atunci cand i se prezinta un pacient cu un comportament agresiv,diagnosticandu-l cu o boala psihica tratabila cu niste pilule,cel mai adesea inhibitoare de vointa.Familia pacientului il poate respinge si chiar inlatura din viata comuna,exilandu-l practic in propria casa.Dar un preot,duhovnic,poate da sfaturi prin care bolnavul,care este de fapt un bolnav spiritual,sufleteste,sa fie inconjurat cu cat mai multa afectiune,sa se inalte rugaciuni la Dumnezeu pentru linistirea sufletului lui tulburat.Un preot,duhovnic,lamureste familia celui bolnav,ca ori datorita pacatelor proprii ori altor cauze spirituale,acel om sufera si numai prin iubire poate fi vindecat.Iar iubirea nu inseamna exilare si nici incercarea de a-i suprima propria vointa, ci de a fi lasat sa se manifeste liber si sa se actioneze in plan subtil,spiritual,pentru linistirea lui.Deci iata ca natura umana este tot atat de complexa si de greu de analizat si inteles ca si universul.Oricat am incerca sa descoperim adevarul despre un om nu vom reusi niciodata.Dar macar putem sa intelegem ca nu intotdeauna un comportament agresiv sau imoral este urmarea directa a constiintei celui care comite faptele reprobabile.Biblia a fost data pentru nestiutori,pentru copii in ale credintei.Omului i-au fost date toate instrumentele cunoasterii.Nu ramane decat sa se foloseasca de ele sau nu.Dar daca cel de langa noi nu se foloseste de aceste instrumente,macar noi sa nu ramanem igoranti.Dumnezeu ne-a dat invatatori,a pus un credincois langa unul necredincios sau mai slab in credinta,tocmai pentru a ne fi de ajutor unul altuia.Si daca cerem ajutor atunci cand simtim ca ne lasa puterile si nu mai suntem in stare sa ne ajutam nici pe noi insine,nu vom fi ignorati de Dumnezeu ci ni se va da putere sa trecem peste toate intemperiile vietii pamantesti.Important este sa nu ne dam batuti si sa fim asemenea eroilor care lupta pana in ultima clipa,aparandu-si valorile si principiile,cu pretul vietii lor.Sa luptam si pentru altii atat cat putem.Daca la un moment dat realizam ca desi luptam pentru a ajuta un suflet chinuit,iar acela refuza ajutorul nostru si mai mult ne respinge,sa-l lasam in grija lui Dumnezeu si sa ne indepartam de el.Stand langa un om care refuza tratamentul divin,sau sacroterapia,nu facem decat sa alimentam starea de rau si mai mult sa o alteram.Si bine tot nu-i vom face.Dar abandonarea in mainile lui Dumnezeu nu se va face decat daca si numai daca acel suflet lupta din rasputeri sa ne indeparteze de langa el.In caz contrar,daca ne doreste in preajma lui,inseamna ca are tresariri de constiinta si-si da seama ca ceva este in neregula cu el si de fapt tipa in tacere dupa ajutor.Sufletul chinuit striga  din temnita trupului "AJUTA-MA!".Daca ar putea vorbi constiinta noastra a tuturor ne-am ingrozi de-a dreptul.Si asta pentru ca noi toti avem nevoie de ajutor.Sufletele noastre ale tuturor striga neauzite de nimeni dupa ajutor si se cauta unul pe altul.Sufletele bolnave cauta neincetat alinare la alte suflete si care la  randul lor au nevoie de insanatosire.Si uite asa fiecare suflet are nevoie de un altul pentru a-si mentine starea de sanatate,de echilibru spiritual.Dar pentru a putea intelege ca asa cum noi avem nevoie de alte suflete pentru vindecarea noastra,asa si altele au nevoie de noi.Pentru a putea recunoaste,identifica partenerii nostrii spirituali din aceasta existenta,trebuie insa sa cerem ajutor de la Dumnezeu.Deja stim ca fara ajutorul Lui direct,suntem ca niste orbi,surzi si muti,fara directie si fara sens.Capatam sens doar unii langa altii,ajutandu-ne sa evoluam spiritual si iubind la infinit,asa cum Dumnezeu ne iubeste pe noi.

SIMONA POPESCU
‎Friday, ‎15 ‎June, ‎2012
09:47:33 PM

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DESPRE DEMNITATE

IUBIREA FATA DE DUMNEZEU

SPIRITELE PRINTRE NOI