Si daca toata lumea m-ar uri,nu m-ar intrista.Si daca toata lumea, m-ar vorbi de rau,nu m-ar intrista.Si daca toata lumea,m-ar osandi sau parasi,nu m-ar intrista.M-ar intrista doar sa ma paraseasca Tatal meu din ceruri.M-ar intrista sa nu-I simt prezenta in sufletul meu.M-ar intrista sa nu-L iubesc,asa cum ma iubeste El...Dar eu Ii simt prezenta si iubirea fara de margini si asta ma face fericita.Ma intristeaza sa vad ca unii semeni,se pierd in dogme si ignora cel mai important lucru..A-L iubi pe Tatal din tot sufletul lor.Irosesc timp in descifrarea sensurilor scrierilor,in loc sa-si umple inimile de iubirea pentru Dumnezeu.In loc sa se bucure de fericirea care vine din iubirea lui Dumnezeu.Cei care-L iubesc pe Tatal,iubesc si pe semenii lor.Vad in semenii lor pe Dumnezeu.Dar e mult pana acolo.A iubi pe Dumnezeu,e totuna cu a iubi pe semeni.A iubi pe semeni,e la fel cu a iubi pe Dumnezeu.Asa cum iubesti pe semenul tau,asa iubesti pe Dumnezeu.Asta e masura iubirii.Nu iubesti un semen,nici pe Tatal nu iubesti!

SIMONA POPESCU
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DESPRE DEMNITATE

IUBIREA FATA DE DUMNEZEU

SPIRITELE PRINTRE NOI