Si
daca toata lumea m-ar uri,nu m-ar intrista.Si daca toata lumea, m-ar
vorbi de rau,nu m-ar intrista.Si daca toata lumea,m-ar osandi sau
parasi,nu m-ar intrista.M-ar intrista doar sa ma paraseasca Tatal meu
din ceruri.M-ar intrista sa nu-I simt prezenta in sufletul meu.M-ar
intrista sa nu-L iubesc,asa cum ma iubeste El...Dar eu Ii simt prezenta
si iubirea fara de margini si asta ma face fericita.Ma
intristeaza sa vad ca unii semeni,se pierd in dogme si ignora cel mai
important lucru..A-L iubi pe Tatal din tot sufletul lor.Irosesc timp in
descifrarea sensurilor scrierilor,in loc sa-si umple inimile de iubirea
pentru Dumnezeu.In loc sa se bucure de fericirea care vine din iubirea
lui Dumnezeu.Cei care-L iubesc pe Tatal,iubesc si pe semenii lor.Vad in
semenii lor pe Dumnezeu.Dar e mult pana acolo.A iubi pe Dumnezeu,e
totuna cu a iubi pe semeni.A iubi pe semeni,e la fel cu a iubi pe
Dumnezeu.Asa cum iubesti pe semenul tau,asa iubesti pe Dumnezeu.Asta e
masura iubirii.Nu iubesti un semen,nici pe Tatal nu iubesti!
SIMONA POPESCU
SIMONA POPESCU
Comentarii
Trimiteți un comentariu