Postări

Se afișează postări din 2017
HAINA DE NUNTĂ ŞI „SFATUL” DIN IAD Haina noastră de nuntă e îmbrăcămintea sufletului în Lumina lui Hristos. E haina de la Botez, când ne-am îmbrăcat în Hristos şi Hristos s-a îmbrăcat în noi. Intrarea noastră în Creştinism e intrarea noastră în sfinţenia lui Iisus. Am început cu sfinţenia. De aceea copiii care mor botezaţi se mântuiesc fără pocăinţă. Haina lor de nuntă e albă ca lumina. Adăugându-se anii haina se pătează. Sângerează... Fiindcă nu e simplă haină, ci e Fiinţă: Omul din Cer, făptura cea nouă. Iar la nuntă se caută câtă asemănare este între tine şi Iisus? Câştigarea asemănării cu Iisus are trecutul ei pe pământ. Iar asemănarea e în lumină. Lumina rezultă din capacitatea omului de iubire, de cunoştiinţă şi de suferinţă. Dar puţini sunt oamenii pe pământ care să nu păteze haina sfântului Botez. De aceea Dumnezeu, întru mila milostivirii Sale, a rânduit al doilea botez, Botezul pocăinţei: Taina Pocăinţei sau spovedania, care reface strălucirea primului Botez.
LUPTA DUPA LEGE Cei ce nu urmaresc in viata aceasta nimic mai mult decat sa fie fericiti in lume si tihniti in trup, acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia ii are fara de razboi. Caci, cata vreme umbla dupa tihneala si fericire desarta, n-au sa se trezeasca din vraja vrajmasa, care-i tine bine inclestati in lumea aceasta sensibila, prin care-i duce pe nebagare de seama la pierzare sigura. De aceea a zis un Sfant Parinte ca cea mai primejdioasa temnita e aceea in care te simti bine: nu vei iesi din ea niciodata. Cata vreme mergem in voia valurilor, in voia firii povarnite spre pacat, n-avem nici o lupta, nu ne trezim din cursele vrajmasului stim de buna credinta ca mergem bine, ne ispravim zilele in fericire si coboram cu pace la iad ! Dar de indata ce aflam ce inzestrare avem si ne trezim spre ce trebuie sa fim, puterile iadului vor sari sa ne ceara socoteala pentru nesupunere. Dar nu vor sari cu toata urgia rautitii, ca nu le lasa Dumnezeu, ci cu viclesuguri si curs

Cuvinte Vii Sf Arsenie Boca partea 2 din 2

Imagine
Imagine
                                        CARAREA IMPARATIEI-ARSENIE BOCA
Imagine
Iisus a vorbit pe intelesul tuturor dar nu toti L-au inteles.De S-ar fi pogorat din cer in secolul acesta si ar fi vorbit oamenilor,tot nu L-ar fi inteles.De doua mii de ani se tot citeste Biblia si se cauta raspunsuri si se incearca a se talmaci si tot nu s-a ajuns la adevarul revelat de Iisus Hristos,noua.Cate mii de ani vor mai trebui ca sa intelegem ca daca inimile noastre nu sunt suficient de curate,vom ramane in afara adevarului?Cei care au inteles exact mesajul lui Iisus Hristos,pot fi numarati pe degete si aceia se afla deja in imparatia cerurilor.Nici daca s-ar intoarce cineva din morti nu l-ar crede,dupa cum spune bogatul Lazar: Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,Căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi.Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă
Imagine
FEMEIE FEMEIE CE MULTE DUCI TU, TU NASTI TU IUBESTI TU SUFERI SI CRESTI, FEMEIE, FEMEIE, TU BUNA DE ESTI,PRIN TINE TU CRESTI, SPRE TARMUL DIVIN .PE SOT .PE COPIL SI CHIAR PE STRAIN. TU BINE DE MERGI, ARIPI TU DAI BARBATULUI TAU, ZBORUL SPRE RAI... POPESCU CONSTANTIN
Imagine
"Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute." 1.Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul. 2. Orice mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi orice mlădiţă care aduce roadă, El o curăţeşte, ca mai multă roadă să aducă. 3. Acum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe care vi l-am spus. 4. Rămâneţi în Mine şi Eu în voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în Mine. 5. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic. 6. Dacă cineva nu rămâne în Mine se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aru
MESAJELE DOMNULUI IISUS HRISTOS CATRE OMENIRE 1.Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor. 4. Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia. 5. Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul. 6. Fericiti cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura. 7. Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui. 8. Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu. 9. Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. 10. Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este imparatia cerurilor. 11. Fericiti veti fi voi cand va vor ocari si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind din pricina Mea. 12. Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in ceruri, ca asa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi. 13. Voi sunteti sarea pamantului; daca sarea se va strica, cu ce se va sara? De nimic nu mai e buna decat sa fie aruncata afara si calcata in picioare de oameni. 14
Imagine
De acum Iuda nu mai este un anonim, de acum Iuda este o mare putere: a devenit o minune satanică. "Marele Iuda". Iată, (li se oferă) oamenilor mici o cale de a ajunge "mari". De acum Iuda va fi prototipul tuturor trădătorilor. Iuda va avea ucenicii lui până la sfărşitul lumii, care aceeaşi treabă o vor face, vânzând ţara, religia, neamul, reclamând stăpânirilor, trădând, dând la moarte: părinţi, copii, fraţi, surori, bărbaţi, preoţi, sfinţi, popoare... Iuda, multiplicat, mereu îl vinde pe Iisus. Fii diavolului îi cumpără lui Iuda ucenici. Şi cu preţuri derizorii, fiindcă se îmbie mulţi. AESENIE BOCA
Sfânta Evanghelie după Ioan Capitolul 8 "De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Fiindcă nu puteţi să daţi ascultare cuvântului Meu. Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii. Dar pe Mine, fiindcă spun adevărul, nu Mă credeţi." 34. Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului. 35. Iar robul nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac. 36. Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi într-adevăr. 37. Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam, dar căutaţi să Mă omorâţi, pentru că cuvântul Meu nu încape în voi. 38. Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl Meu, iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru. 39. Ei au răspuns şi I-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Iisus le-a zis: Dacă aţ
Sfânta Evanghelie după Ioan Capitolul 3 17.Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască, prin El, lumea. 18. Cel ce crede în El nu este judecat, iar cel ce nu crede a şi fost judecat, fiindcă nu a crezut în numele Celui Unuia-Născut, Fiul lui Dumnezeu. 19. Iar aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele. 20. Că oricine face rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină, pentru ca faptele lui să nu se vădească. 21. Dar cel care lucrează adevărul vine la Lumină, ca să se arate faptele lui, că în Dumnezeu sunt săvârşite.
Multe lucruri bune v-am arătat vouă de la Tatăl Meu. Pentru care din ele, aruncaţi cu pietre asupra Mea? I-au răspuns iudeii: Nu pentru lucru bun aruncăm cu pietre asupra Ta, ci pentru hulă şi pentru că Tu, om fiind, Te faci pe Tine Dumnezeu. Iisus le-a răspuns: Nu e scris în Legea voastră că "Eu am zis: dumnezei sunteţi?" . Dacă i-a numit dumnezei pe aceia către care a fost cuvântul lui Dumnezeu - şi Scriptura nu poate să fie desfiinţată - Despre Cel pe care Tatăl L-a sfinţit şi L-a trimis în lume, voi ziceţi: Tu huleşti, căci am spus: Fiul lui Dumnezeu sunt? Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu credeţi în Mine. Iar dacă le fac, chiar dacă nu credeţi în Mine, credeţi în aceste lucrări, ca să ştiţi şi să cunoaşteţi că Tatăl este în Mine şi Eu în Tatăl.  IISUS HRISTOS
PARINTII NECREDINCIOSI SUNT UCIGASII PROPRIILOR COPII Un exemplu care ilustreaza complexitatea legaturii dintre pacatele parintilor si bolile copiilor este luat din viata minunatului nevoitor al timpurilor noastre, Cuviosul Paisie Aghioritul. Un barbat a venit la Cuviosul Paisie. Fiica lui avea cancer. El a adus cu el si cateva hainute de-ale ei, ca parintele sa le binecuvanteze. Parintele i-a spus nefericitului tata: – Eu ma voi ruga, dar si tu trebuie sa jertfesti cu ceva si Dumnezeu Se va milostivi. Tatal fetitei a intrebat: – Cu ce sa jertfesc, parinte? – Jertfeste una din patimile tale. Barbatul, care avea putine cunostinte despre viata duhovniceasca, a raspuns: – Nu am nici o patima. Atunci staretul a intrebat: – Fumezi? – Da. – Din iubire pentru fiica ta, lasa-te de fumat si Dumnezeu o va vindeca.. Tatal s-a lasat de fumat si astfel fiica lui a inceput sa se vindece. Peste un timp, ea era complet sanatoasa, ceea ce au confirmat si medicii. Dar in curand tatal a uit

Arsenie Boca - Omul durerilor [calitate superioara] 1 din 7

Imagine

Invataurile si Minunile Parintelui Arsenie Boca

Imagine
Dragostea si ura sunt realitati. O dragoste distrusa poate pricinui uneori chiar moartea. O dragoste reinviata e o inviere. Daca am putea vedea firele, care ne leaga unii de altii, forma oamenilor ar fi destul de ciudata. Unii oameni ar depasi cu putin suprafata pielii lor, altii s-ar intinde pana la un depozit de banca, altii pan la trupul oarecui, altii pana la carciuma, altii pana la avutie. Unii ni s-ar parea cu niste maini intinse peste mari si tari, pana la familia lor, pana la muntii si cerul tarii in care s-au nascut, la o ceata de prieteni, la o casa veche. Conducatorii de neamuri, marii binefacatori, sfintii, ar fi niste uriasi care-si intind multime de brate asupra unei tari, a unui continent, sau a lumii intregi. CARMA DIN ZARE Oare de ce invinuieste Dumnezeu pe oameni de faptul ca nu se mai naste dreptul printre dansii, si ca ei nu baga de seama? Raspunsul e urmatorul: dreptii sunt uneltele lui Dumnezeu, prin care sfatuieste neamurile si, prin rostul lor
De obicei, patimesc de cancer cei ce nu postesc niciodata. Cancerul inca n-are leac si apare fara alte explicatii, decat ca o frana pedepsitoare a desfranarii stomacului. Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mancarilor si obarsia desfrinarii. Grele osdnde au aceste trei iubiri nelegiuite: iubirea de sine, care strabate in suflet prin ultimele doua: iubirea de trup si iubirea de mancare. Sf. Pavel le zice: "Dumnezeul lor e stomacul". Cancerul, aceasta misterioasa anarhie celulara, mi se pare ca vine tot cam din aceleasi pricini din care vine si o anarhie sociala" tot prin dezechilibru dovedeste in vreo zona, necunoscuta a organismului, sau vreo slabire in serviciul de siguranta al sistemului nervos. Banuiesc despre roiul celulelor canceroase ca au chiar o alta formula cromozomica in tot cazul recesivitatea e sigura. De ce mutatiile acestea care nu cruta nici regii? Dezechilibrul, haosul Si anarhia sunt cam acelaSi lucru; o schimonosire, o degenerare, u
OAMENI DIN IAD Nu vorbesc de iadul teologic, ci de iadul vietii mizerabile, de convoiul mizeriei asupra careia desfigurarea si degenerarea se intind ca o pereche de gheare, tragand pe cine prind intr-o enorma gloata de chinuiti si dosaditi ai sortii. Tot spatiul ocupat odinioara de moarte e detinut azi de boala si de infirmitate. S-au redus bolile infecto-contagioase prin masurile medico-preventive, au sporit in loc cele degenerative si afectiunile cronice ale pielii si ale sistemului nervos, circulator, digestiv si respirator; pe urma cancerul, bolile dentitiei si bolile ereditare. Boala inclesteaza umanitatea in suprafata si in adancime, cantitativ si calitativ. Asta o spune un profesor de medicina. Nu vorbesc de cei ce ajung in spitale, strapunsi de una sau mai multe din cele peste 800 de feluri de clesti ai bolii. Ce curios e numarul! In bolile spiritului, numai deviatia in materie de credinta pe baza de Biblie, a dat pana acum 800 de secte religioase. Contagiunile
O hulire mai primejdioasa e minciuna, pacatul impotriva adevarului.  Sunt constructii de oameni asa de bizare, capabile de adevarate mutatii biologice. Minte cate unul, in chipul cel mai firesc cu putinta, de sta soarele in loc; iar dupa ce-i trece unda asta, nici macar nu-si mai aduce aminte, iar daca-i aduci probele in obraz, nu recunoaste nimic. O putere dinlauntru il impinge sa minta mereu si tot lui i se pare ca e omul cel mai cinstit. E ca si cand o noapte s-ar fi lasat peste mintea lui, ca si cand o alta persoana ar fi injurat, ar fi mintit sau ar fi furat, asa sunt cate unii de infundati in contraziceri. Acesta e un alt neajuns al casatoriilor gresite, in care nu s-a tinut seama si de calitalile sufletesti ale celeilalte parti. Acestea se pot vedea mai bine in parintii celor ce se casatoresc, intrucat vremea le-a scos la iveala toate scaderile sau insusirile, si, aschia nu sare departe de butuc. Zgarcenia, lacomia, invidia, betia necredinta, minciuna, desfranarea
GENETICA ACUM 3.500 DE ANI Cu toata mirarea multora, documentul exista, si, cu oarecare bunavointa, textul desluseste problema ereditatii mult mai bine, decat teoria cromozomica moderna, intrucat indica si factorul primordial al ereditatii - Dumnezeu: mobilul, izvorul si sustinatorul a tot ce se misca, traieste si exista. Iata Genetica moderna, data in nucleu lui Moise, de Mantuitorul insusi prin revelatie, acum 3.500 ani pe muntele Sinai. Nu e nici o mirare: Iisus avea conducerea spirituala si inainte de venirea Sa in trup omenesc. Pe urma, ca initia pe Moise in tainele ereditatii nu este nici o mirare, intrucat cine poate sa cunoasca mai bine omul, decat Cel ce l-a facut si i-a dat legile vietii ? Cuvantul acesta ramane adevarat chiar daca Dumnezeu ar fi facut numai prima celula vie si in ea ar fi comprimat toate posibilitiile ulterioare de dezvoltare, pana la formele prezente si viitoare, inca nebanuite de noi. Daca va fi fost creatia asa Dumnezeu e cu atat mai mare.
Sufletul nu se mosteneste, ci se creeaza de Dumnezeu. Credinta e o insusire a sufletului, e drept; dar de la Dumnezeu nu vine nimic rau. Atunci ? Atunci, insusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal, sau de-a se lepada de El, e dependent si de constructia genetica a trupului, in care va avea sa petreaca o vreme. Cuprinsul credintei se invata; inclinarea de-a o invata sau nu se mosteneste. Inclinarea sufletului stim ce e catre obarsia sa: "Anima naturaliter christiana". inclinarea sufletului face interferenfa cu inclinarea trupului in care a fost trimis. Deci, daca vine intr-un trup in care gaseste numai dezechilibru, nu-si va putea manifesta inclinarea sa catre cele de sus, ci va asista neputincios langa un aparat stricat, care nu canta, ci huruie. Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati, ce zac in strafunduri, si de unde ele rabufnesc pand in suprafafa faptelor vazute. Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet, de mu
Drumul sufletului dupa moarte "Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii cand sufletul se dezleaga de necunostinta si momentul invierii cand se dezleaga si trupul de necredinta.Moartea dezleaga sufletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemuririii sale.Invierea dezleaga trupul desavarsit de moarte si de necredinta.Moartea si invierea implinesc in privinta constiintei si a izbavirii de rau,ceea ce nu pot face nici ce pot face cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei..Cand a sunat ceasul iesirii din lume,sufletul se retrage din trup si se aduna inspre cap.De aceea cei care au dus o viata duhovniceasca intensa,li se insenineaza fata cu o lumina neobisnuita.La multi dintre sfintii nevoitori ai pustiei,in vremea iesirii sufletului,le straluceau fetele ca soarele.In vremea aceea o constiinta impacata rasfrange o fata senina,pe cand o constiinta tulburata,rasfrange o fata ingrozita..Desfacerea sufletului de trup,se face in vreme de 3 zil
Ezechiel 3 16. Dupa sapte zile, cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel: 17. "Fiul omului, te pun pazitor peste casa lui Israel. Cand vei auzi un cuvant care va iesi din gura Mea, sa-i instiintezi din partea Mea! 18. Cand voi zice celui rau: "Vei muri negresit!", daca nu-l vei instiinta si nu-i vei spune, ca sa-l intorci de la calea lui cea rea si sa-i scapi viata, acel om rau va muri prin nelegiuirea lui, dar ii voi cere sangele din mana ta! 19. Dar daca vei instiinta pe cel rau, si el tot nu se va intoarce de la rautatea lui si de la calea cea rea, va muri prin nelegiuirea lui, dar tu iti vei mantui sufletul! 20. Daca un om neprihanit se va abate de la neprihanirea lui si va face ce este rau, ii voi pune un lat inainte, si va muri. Daca nu l-ai instiintat, va muri prin pacatul lui si nu i se va mai pomeni neprihanirea in care a trait, dar ii voi cere sangele din mana ta! 21. Dar daca vei instiinta pe cel neprihanit sa nu pacatuiasca, si nu va pacatui, va trai, pentr
VRĂJMAŞUL – ANTIHRIST "Potrivnicul a dat primul război cu Adam în rai şi, prin el, cu noi cu toţi, întrucât toţi eram în Adam (Romani 5, 12). E primul război pierdut de om. Înfrângerea lui însă o repetă întreg neamul omenesc, mii de ani de-a rândul; iar ceea ce a făcut Adam facem şi noi, fiecare. E limpede că la mijloc a fost o neascultare, o încovoiere a unei meniri, dată omului de Dumnezeu (A se vedea şi Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, Filocalia vol. 3). 783. Mântuitorul a înfrânt întâi pe potrivnicul în duh, în apariţia lui personală din pustie, biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia când îl îmbia cu momeala plăcerii din materia lumii. Noi, muritorii n-avem de a începe lupta de la arătarea făţişă şi personală a potrivnicului; căci, după unii, ne-ar fugi mintea de spaima arătării lui înfiorătoare. E lucru ştiut că sistemul nostru nervos, răvăşit de atâtea vicii săvârşite de noi sau de un şir întreg de părinţi înaintaşi, nu suportă impre
LUPTA MANTUIRII Pe o asemenea marita cale, nimeni nu poate merge singur, de nu va veni mai intai in obstea Bisericii ca sa fie condus de mana nevazuta a Mintuitorului prin preoti, ucenicii Sai vazuti, trimisi de El in fiecare rand de oameni. Caci au zis Parintii de demult cuvantul acesta: cine vrea sa se mantuiasca cu intrebarea sa calatoreasca; pentru ca omul, care s-a hotarat sa iasa din calea pacatelor sau din gilceava faradelegilor, se va trezi deodata ca i se vor ridica impotriva trei vrajmasi, unul dupa altul. Iar vrajmasii mantuirii sunt acestia: lumea, trupul si diavolul. Pe acestia ii arata ca atare toti Sfintii Parinti. Prin "lume" se intelege categoria pacatului, adica turma oamenilor necredinciosi, cei ce din toata voia s-au unit cu sfaturile dracilor. E lumea pentru care nu s-a rugat Mantuitorul. E gura satului, gura vecinului si, de multe ori, gura si faptele celor dintr-o casa cu tine. Acestia sau lumea, iti iarta orice ticalosie ai face, oricat a
, ...daca Dumnezeu a facut totul pentru mantuirea noastra, aceasta nu insemneaza ca noi sa ne dedam lenei, pentru ca a facut Dumnezeu totul si noi nu mai avem de facut nimic. Dumnezeu a facut totul din partea Sa, anume: S-a micsorat pe Sine si S-a facut om adevarat, intru totul asemanandu-Se noua, afara de pacat, ca sa ne arate cararea cu lucrul si cu persoana Sa. El era si Dumnezeu adevarat, dar a mers omeneste pe calea cea noua. De aceea, calea mantuirii o numim calea lui Dumnezeu, pentru ca, cel dintai, El a mers pe ea. Din buze multi Il urmeaza pe Domnul, dar cand sa treaca prin moartea de pe cruce - desavarsita lepadare de sine - multi se dau inapoi. Toti acestia intarzie pe cale. De aceea zic, cine vrea sa vada pe Domnul in veacul fara de sfarsit, dupa inviere, trebuie sa mearga cu El toata calea, iar nu numai pand la un loc, sau numai pana la o vreme. Ramasi in urma de frica sunt destui in toate vremile, dar mai ales in zilele noastre, temandu-se ca nu cumva din ca
Viata o avem de la Dumnezeu: prin El traim, ne miscam si suntem. Adica Dumnezeu este izvorul, sustinatorul si rostul sau destinul vietii noastre. Daca mergem asa potrivit acestora, avem viata asigurata de Dumnezeu, temelia ei; daca nu urmam asa, ci incalcim viata noastra in toate faradelegile si spurcaciunile, care indracesc si sufletul si trupul si o ducem asa vreme lndelungata, atunci Dumnezeu se desface din viata noastra. Totusi nu se desface indata dupa greseala noastra, ci rabda o vreme ratacirea omului, a fiului Sau mai mic, in tot chipul chemandu-I. Iar moartea o avem de la ucigasul. Deci, cand oamenii se leaga cu totul de voile dracilor, le este in primejdie viatasgi primejduiesc si pe altii. Iar de se leaga ca robii cu inima de lumea aceasta si de voile trupului cele impotriva firii, mintea li se stramba, incat nu mai deosebesc adevarul de ratacire; atunci Dumnezeu se-ntuneca din mintea, din inima si din voinfa lor si ajung ca nu vor sa mai stie de Dumnezeu si a
SOCOTELILE INTELEPCIUNII CU MOARTEA Cand nu mai raspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu, dau de asprimea dreptatii Sale, cand, spre pedepsirea rautatii, ingaduie razboaiele. Atunci viata oricui se afla in primejdie de moarte, si a celor de acasa si a celor de pe fronturi. Sa cercetam, intre marginile ingaduite, pricina aceasta, a razboaielor, care pe multi ii spala de faradelegi in siroaie de lacrimi. Luam ca gand de ajutor in darea raspunsului vointa lui Dumnezeu, care urmareste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vie. Drept aceea Dumnezeu, cel milostiv intru dreptati, pe cei nebagatori in seama sau protivnici - dar totusi oameni cumsecade - abia cu ajutorul primejdiei ii indupleca sa vrea si ei ce vrea Dumnezeu, adica mantuirea, singurul lucru cu adevarat de trebuinta.  Obisnuit, lumea crede ca mor in razboaie cei rai si scapa cei buni. Este si nu este asa, pentru ca numai singur Dumnezeu stie si tine socoteala fiecaruia. Unul din