DESPRE DEMNITATE

Pacate sau greseli?

Am pacatuit sau am gresit?Este o intrebare pe care multi dintre oameni si-o pun....Oare pacatul este totuna cu greseala?Da.Pacatul este sinonim cu greseala.Cand minti,cand furi,cand vorbesti de rau pe cineva,cand nu faci un bine desi l-ai putea face,pacatuiesti.Tot ce este contrar legilor divine se numeste pacat.Unii oameni,cred ca nu au pacatuit ci doar gresit.In opinia lor,greseala le confera mai putina vinovatie decat pacatul.Unii oameni cred ca greseala nu este atat de condamnabila ca si pacatul.Cei care cred acest lucru,vad in greseala ceva obisnuit,banal si putin le pasa ce consecinte asupra lor sau altora are aceasta greseala.Neputand sa faca o paralela intre greseala si pacat,ei considera doar pacatul ceva foarte grav,condamnabil.Dar ei nu-si dau seama ca greseala este totuna cu pacatul.Multi spun:"Am gresit.iarta-ma!".Dar corect este a spune:"Am pacatuit.iarta-ma!".Cand gresesti de fapt pacatuiesti.Pentru ca gresind fata de aproapele,pacatuiesti in fata lui Dumnezeu.Dumnezeu considera pacat atunci cand faci un rau altuia,cand minti,cand nu iubesti,cand nu porti de grija parintilor,copiilor,sau celor aflati in suferinte si pe care i-ai putea ajuta.Ceea ce oamenii considera greseala,Dumnezeu considera pacat.O simpla ,banala minciuna,poate face un rau atat de mare,incat poate ucide.O simpla vorba,aparent banala,o vorba cu incarcatura negativa desigur,poate ucide.Iar moartea cuiva poate surveni datorita unei aparent banale minciuni,aparent banale vorbe aruncate fara discernamant.Desigur este aproape imposibil sa nu facem pacate,dar de aceea avem constiinta,care ne trage de guler si ne atentioneaza ca suntem pe un drum gresit.Iar Dumnezeu are propriile cai de a ne atentiona cand pacatuim.Pentru fiecare are o metoda personalizata,daca putem spune asa,cu scopul de a ne face sa constientizam ca pacatuim.Fiecare om este unic,traieste o viata unica,si ispaseste pacatele in mod unic si personal.Nici un destin nu seamana unul cu altul.Si nici pacatele unele cu altele.Un pacat savarsit de un om care nu a avut cunostinta ca fapta lui a fost un pacat,nu se poate compara cu un pacat savarsit de un altul care a stiu ca pacatuieste si totusi nu s a oprit inainte de a face raul.Un om fara discernamant nu se poate compara ca grad de vinovatie,cu altul avand discernamant.Nebanuite sunt caile Domnului...Ideal ar fi sa nu pacatuim.Dar cum nu se poate,macar sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne ajute sa nu mai pacatuim.Sa ne traga de urechi cand pacatuim si sa acceptam ispasirea pacatelor ca pe o vindecare a sufletului si nu ca o pedeapsa.Este foarte important sa ne recunoastem pacatele si sa fim in stare sa ne cerem iertare celui caruia am gresit.Acest lucru ne usureaza foarte mult sufletul,iar Dumnezeu ne rasplateste smerenia de a ne cere iertare.Iertati-va unii altora pacatele facute cu voie sau fara de voie.Ca nimeni nu e mai presus de nimeni in fata lui Dumnezeu.Cand iertati si voua vi se iarta.Ce s-ar intampla daca si Dumnezeu ne-ar ierta selectiv?Dar nu.Dumnezeu ne iarta pe toti.Si ce de pacate facem noi...Multe si grele pacate.Cand ma gandesc la Isus Hristos...cat de greu ar fi trebuie sa-I fie sa ia asupra Lui toate pacatele lumii,daca nu L-ar fi ajutat Dumnezeu Tatal...Multi nu stiu cine este Dumnezeu.Il cred ca un personaj de basm,fictiv...Doamne,daca ati putea realiza cine este Dumnezeu....Nu ati mai pacatui.V-ar fi rusine de voi insiva inca din viata aceasta.Dar acolo?La judecata?Aici uitam de pacate si cate am facut sau vorbit...Dar acolo ne vor fi puse in fata ochilor si ne vom ingrozi de ce am putut face...Ne vom rusina si vom fi dezgustati de noi insine....Nu va doresc asa ceva.Nici eu nu fac exceptie.Sunt o pacatoasa ca si voi.Dar am constiinta care ma atentioneaza cand pacatuiesc si incerc sa nu mai fac....Si ma rog lui Dumnezeu sa ma ajute sa nu mai pacatuiesc...Ca greu si urat este pacatul....Asa sa va ajute si pe voi Dumnezeu Tatal,ca sa fiti fericiti si aici si in eternitate...

SIMONA POPESCU

17.07.2012

00:00am