JUDECATA DREAPTA SI PREJUDECATA

Judecata se deosebeste de prejudecata prin faptul ca,cea din urma,care este o eroare a mintii,nu cere nici un efort.De aceea sunt cele mai la indemana si castiga pe multi.E de ajuns o singura idee gresita despre ceva sa fie preluata ca principiu conducator,ca apoi sa nu existe absurditate posibila la care sa nu ajungi in mod logic.Judecata cere insa un efort mult mai amplu,care se bazeaza pe analize profunde ale ideilor,ale situatilor de viata.Prejudecatile sunt distructive,pe cand judecatile pot fi constructive.Insusi Isus a avut de luptat cu prejudecatile vechiului Israel."Vai,celor ce zic raului bine si binelui rau;vai celor ce zic luminii intuneric si intunericului lumina".Asa spunea unul dintre proorocii acelei vremi.Fariseii se sminteau pentru nimicuri de Isus:ca nu se spala pe maini inainte de mancare,ca daca sfaramau ucenicii cateva spice sambata,dupa ei treiera,deci El e calcator de lege.Prejudecatile iudeilor fata de Isus,care-i impiedicau sa se lumineze,-au osandit pe Isus.Cati dintre noi nu osandim pe altii datorita prejudecatilor noastre?Prejudecati care nu se bazeaza pe adevar ci pe presupunerile noastre provenite din intunericul mintii noastre?Sau mai bine zis din erorile de gandire ale mintii noastre?Prejudecata este o actiune a mintii care izvoraste din lipsa de iubire.Se aude mereu expresia "conform prejudecatii",care exprima ceva prestabilit,ceva rigid,ceva care catalogheaza neconform realitatii.Un exemplu care imi este acum la indemana este prejudecata conform careia daca o femeie lucreaza intr-un mediu in care lucreaza si barbati,este de moravuri usoare.Din pacate exista astfel de prejudecati care arunca asupra femeilor o umbra nefasta,nemeritata.Sau un alt exemplu este prejudecata conform careia,un om care, desi poseda capacitati intelectuale deosebite,ajunge sa presteze o activitate sub nivelul sau de pregatire,datorita lipsei locurilor de munca,este considerat un incapabil.Aceste prejudecati nu fac decat sa creeze bariere intre oameni,uneori insurmontabile.Dar acest lucru se intampla tocmai din lipsa iubirii.Cei care au prejudecati,ar trebui sa se gandeasca ca si ei la randul lor,ar putea fi supusi prejudecatilor altora.Ceea ce guverneaza intreaga creatie materiala si spirituala este iubirea.Legea iubirii este cea care trebuie sa ne calauzeasca intreaga fiinta.In caz contrar,vom avea numai de suferit.Toti cei care au ales sa o ignore,au sfarsit prin a avea parte numai de dezamagiri si neimpliniri pe toate planurile.Cand exista iubire,prejudecata dispare si ii ia locul doar judecata dreapta.Judecata dreapta este actiunea mintii care trece prin fitrul inimii si care ia in considerare toti factorii care au pus-o in miscare.Judecata dreapta pune in balanta   faptele bune cu cele mai putin bune si apoi da verdictul.Insa prejudecata nu permite asa ceva.Prejudecata,fiind ceva rigid,elimina din start valorile celui pus sub observatie,catalogandu-l direct si intotdeauna gresit.Plecand de la o prejudecata gresita,se poate crea un intreg haos existential,care poate afecta enorm.De aceea nu trebuie sa avem prejudecati,ci numai sa judecam,sa punem in balanta si sa discernem.Dar doar daca iubim putem face acest lucru.Iubirea sta la baza tuturor lucrurilor.Iubiti-va unii pe altii si nu mai aveti prejudecati,ci numai judecati drept!Iubind si judecand drept, veti obtine echilibru interior si pacea sufletului!

SIMONA POPESCU

16.11.2012

IN FATA HAOSULUI

Vacarmul provocat de farisei nu L-a putut intimida pe Isus,oricat striga de tare haosul din ei.Haosul n-a articulat nici un cuvant care sa ramana.Nu in zadar se zice ca,crestinismul e a doua creatie a lumii.Isus in fata vacarmului era,de fapt,a doua oara in fata haosului,din care va trebui din nou sa scoata omul la demnitatea de om.De atunci pana azi,cu acelasi rost ii sta in fata."Cand va veni lepadarea de credinta"- si va fi,atunci a treia oara se va afla Isus impotriva haosului colectiv.Intai a creat lumea din nimic.A doua oara a scos omul din haosul pacatului.A treia oara va fi "zidirea din nou a lumii".

SORA MOARTE

Sora moarte ne dezleaga de cele de aici:de isipite,de caderi,de pamant...de necazuri.De aceea,cine o primeste ca pe o dezlegare de acestea,o doreste ca pe o odihna si ca pe o cale de unire cu Hristos si pentru acela-ea e sora moarte.Pentru cei legati cu pamantul,ea e inspaimantatoarea sentinta de moarte.Sora moarte mai are si darul ca aduce calatorului din lumea aceasta toate intamplarile vietii sale intr-o clipita.Deci este o vreme cand toti muritorii,ori vor,ori nu vor,ori nu cred,trebuie sa cunoasca adevarul,caruia poate ca o viata intreaga I-au stat impotriva.

FRAGMENTE BRANCUSIENE

"Ceea ce fac eu astazi mi-a fost dat sa fac.Caci am venit pe lume cu o menire....In sufletul meu nu a fost niciodata loc pentru invidie,nici pentru ura,ci numai pentru bucuria pe care o poti culege de oriunde si oricand.Cred ca ceea ce ne face sa traim-cu adevarat-este sentimentul permanentei noastre copilarii,in viata".

Citate din cartea "Ucigasa Cetate"-Din invataturile Parintelui Arsenie Boca

Simona Popescu
15.11.2012

Comuniunea dintre suflete si uniunea spirituala

Sufletele care se iubesc nu se parasesc niciodata.Nici in plan fizic si nici in plan spiritual.Si insusi iadul intreg daca le-ar fi potrivnic,si orice rautate sau invidie sau sentiment ostil ar incerca sa le desparta.nu vor reusi niciodata.Raul are o putere extrem de limitata si chiar daca pare ca a reusit pentru un timp sa desparta acele suflete care se iubesc,se va retrage rusinat ca nu a reusit sa le faca sa-si intoarca spatele si sa se urasca.Cei care se iubesc devin invincibili,asemenea lui Dumnezeu.Niciodata Raul nu va reusi sa faca un parinte sa-si urasca copilul,copilul pe parinte,iubitul pe iubita,iubita pe iubit.Cand exista iubire adevarata,nimic nu poate sa distruga aceasta iubire.Si nici pe cei care iubesc.Iubirea da puteri nebanuite,da forta si da curaj de a infrunta orice obstacol.Cand Dumnezeu uneste sufletele prin iubire,le va si ajuta sa-si apere iubirea de orice rau.Orice tip de iubire trece prin foc dar numai pentru a se cali,pentru a se intari,pentru a se slefui si a deveni mai elevata.Cei care nu au parte de incercari,nici nu pot sa lupte si nici nu constientizeaza ca suferinta in iubire este partea cea mai frumoasa si mai inaltatoare,este ceea ce face ca iubirea sa se inalte pana la cer,pana la Dumnezeu.Cei care nu au parte de incercari,nu pot sa descopere adevarata valoare a iubirii.Pentru ca iubirea adevarata se face cunoscuta numai si numai in clipele cele mai grele,cand simti ca toata lumea se naruie in jurul tau.Cand simti acest lucru si totusi iubirea nu te paraseste,te poti considera omul cel mai fericit de pe pamant si din cer.In caz contrar,vei constata doar cu amaraciune, ca nu ai avut parte de iubire adevarata.Iubirea adevarata nu paraseste la greu,fiecare victorie o va face si mai puternica,iar fiecare infrangere o va face de neinvins si durabila asemenea universului..Sufletele care se iubesc au un limbaj comun,un limbaj unic,irepetabil.Sufletelor care se iubesc, nici un obstacol nu li se va prea prea greu de trecut si nici o suferinta prea greu de indurat.Pentru ca stiu ca la capat ii asteapta fericirea absoluta.Nici o opera perfecta nu a fost creata fara suferinta.Iar IUBIREA este o opera perfecta.Opera celor care consimt sa-si uneasca sufletele si sa evolueze impreuna spre absolut.


SIMONA POPESCU
28.10.2012

UNUI OM...

Mi-e greu sa scriu aceste randuri,mi-e greu sa cred ca fizic nu mai este aici cu noi,ma simt parca vinovata ca nu am facut mai mult pentru el,dar stiu ca sufletul sau este si va fi prezent mereu alaturi de sufletele celor pe care i-a iubit aici pe pamant si pe care ii va iubi la infinit.Stiu ca ii va veghea pe cei iubiti si va trai vesnic in preajma lor...Dumnezeu mi-a dat sa cunosc un om deosebit,cu un suflet bun si caritabil.Acest om a adus in vietile tuturor celor pe care i-a cunoscut,lumina,caldura,voiosie,zambet si speranta.Mereu a avut un cuvant de bine pentru fiecare,a adus pace intre cei certati,a contribuit in mod direct la fericirea altora,a fost omul lui Dumnezeu.Chiar si in momentele personale de suferinta,a pus pe primul plan pe cei iubiti sau apropiati,lasandu-se pe el pe ultimul plan.Pentru mine personal, a fost un model demn de urmat,un model de curaj si de demnitate,un model de iubire divina.Nu voi uita niciodata cuvintele lui calde,incurajatoare,aducatoare de speranta.Nu voi uita niciodata ca, poate atunci cand eram trista,m-a incurajat si mi-a fost alaturi cu sufletul si imi spunea ca Dumnezeu ma va ajuta.In sufletul meu va ramane vesnic si rog ingerii sa aiba grija de un alt inger...
TITI vreau sa stii ca te-am pretuit ca pe un frate,ti-am pretuit sufletul tau bun,vreau sa stii ca ai adus bucurie sufletului meu prin cuvintele tale calde si incurajatoare si ca mesager divin al iubirii ai adus liniste in viata mea.Mi-ai bucurat mult sufletul.Cred ca niciodata nu ai realizat acest lucru.Poate ti s-a parut ceva banal sa fi alaturi de o fiinta care trece prin niste incercari.Dar nu a fost deloc banal.A fost ca si cand insusi Dumnezeu mi-ar fi vorbit si mi-ar fi redat speranta si mi-ar fi mangaiat sufletul trist.Mi-e greu sa stiu ca nu te mai vad alaturi de copiii tai,de sotia ta,de mama ta,de noi toti.Deja ne e dor de tine mult si ne va fi pana ne vom reintalni cu totii in lumea ta de acum..Te iubim toti mult asa cum si tu ne-ai iubit pe toti, mult!

Lui Titi,un inger pe pamant si in cer....


SIMONA POPESCU
28.10.2012

Din invataturile parintelui Arsenie Boca

Tradatorul...Omul care L-a vandut si pe Dumnezeu.Omul cu suflet meschin,ingust,orbit.Fariseii cu gandul ucigas in inima erau deja "fiii diavolului".Le-a spus-o Iisus in templu(Ioan8,44).Le mai trebuia un mijlocitor.Si-a intrat satana in Iuda(Luca 22,3).De acum Iuda nu mai este un anonim,de acum Iuda este o mare putere;a devenit o minte satanica."Marele Iuda".Iata,oamenilor mici,o cale de ajunge "mari".De acum Iuda va fi prototipul tuturor tradatorilor.Iuda va avea ucenicii lui pana la sfarsitul lumii,care aceeasi treaba o vor face,vanzand tara,religia,neamul,reclamand stapanirilor,tradand,dand la moarte:parinti,frati,surori,barbati,preoti,sfinti,popoare...Iuda ,multiplicat,mereu il vinde pe Iisus.Fiii diavolului ii cumpara lui Iuda ucenici.Si cu preturi derizorii,fiindca se imbie multi...

Credea in Dumnezeu,dar nu credea in Iisus.Izbavirea politica a lui Israel o punea mai presus de marea opera a lui Iisus:mantuirea omului:pe aceasta nu o intelegea.Se crampona intr-o contradictie surda cu Iisus.Nu l-au putut scoate din contradictie nici darurile exceptionale,pe care le-a dat Iisus la toti,nu-l largise sufleteste nici insasi iubirea,care stralucea in Iisus.Adevarul n-a incaput in Iuda cum n-a incaput nici in farisei.Structura lui Iuda era o dezordine,un haos!De aceea satana a intru ale sale a intrat.

Dupa Scriptura,a fost cineva prevazut cu tradarea.Este scris si pretul si ce s-a facut cu pretul tradarii.Nu este scris ce se va alege cu vanzatorul,semn ca Dumnezeu n-ar fi vrut sinuciderea lui.Deci daca in planul Providentei era prevazuta moartea"cea de buna voie"a lui Iisus,fara ca aceasta sa fie o sinucidere ci o jertfa,prin mijlocirea lui Iuda,acesta nu si-ar fi atras pierderea mantuirii daca nu se sinucidea.Vanzarea si apoi rastignirea lui Iisus l-au aruncat pe Iuda in deznadejde,cu care satana si-a aruncat ucenicul in zghiltul unui streang,din care l-a mai aruncat o data,cu capul in jos si cazand cu capul inainte,a crapat pe la mijloc si "i s-au varsat toate maruntaiele lui"(Faptele Apostolilor1.1-18).

De atunci este desenat de zugravi,pe genunchii lui Lucifer,ca cel mai iubit fiu al diavolului,fiul pierzarii...

fragment din cartea "Ucigasa Cetate",tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Calinic,Episcopul Argesului

SIMONA POPESCU

Isus ,Isus este cel mai frumos nume al cerurilor si al pamantului.Daca nu era Isus, pilonul care uneste cerul cu pamantul, nu ar fi existat

deloc. Isus este soarele dreptatii voastre.Fara Isus voi nu ati cunoaste dreptatea.Isus,Isus este unic,Isus este totul.Viata voastra intru

eternitate este nula fara Isus. Voi nu ati avea carma care sa va ghideze, sa va lumineze si sa va intareasca pe drumul anevoios si greu

al propriilor voastre cruci.Isus este perla lui Dumnezeu,Isus este diamantul slefuit de Dumnezeu pentru a crea viitoarele sale bijuterii,

care sunteti voi.Isus este frate,Isus este mama,Isus este tata,Isus este prieten,Isus este licarul unei lumini imperceptibile prin propriile

voastre simturi,Ascultati-l pe Isus si o sa va intalniti cu el in rai!

."Spiritul Ion,tatal meu..."

SIMONA POPESCU

Rabdarea este un har divin

Dintre multele virtuti cu care este inzestrat omul,rabdarea este una dintre cele mai importante dar si cel mai greu de obtinut.Mai ales in acest secol al vitezei,cand omul doreste daca s-ar putea, sa obtina intr-un an cat s-ar obtine poate intr-o viata.Dar nu este vorba numai despre a obtine bunuri materiale,ci si de a trai pur si simplu in viteza,ca intr-o centrifuga.Aceasta graba,nerabdare,insa,este daunatoare,nefasta.In acest iures,omul uita sa guste viata,uita sa vada pe cel care are nevoie de ajutor,uita sa iubeasca pur si simplu.Daca marile personalitati ale lumii acesteia nu ar fi avut rabdare,nu si-ar fi dus la bun sfarsit operele,care sa serveasca umanitatii intregi,daca marii oameni de spirit nu ar fi avut rabdare in cercetarea si aprofundarea scrierilor religioase,daca nu ar fi avut rabdarea sa mediteze la legile divine,sa se roage,noi astazi am fi fost lipsiti de diamante duhovnicesti,de binecuvantarile dumnezeiesti.Rabdarea insa,daca nu este o virtute innascuta,trebuie ceruta de la Dumnezeu.Fara rabdare,viata noastra ar fi fada si lipsita de culoare.Am alerga fara directie intr-o parte si alta,nestiind pe ce cale sa mergem.Am fi ca niste orbi in noapte.Rabdarea insa ne ajuta sa intelegem mai bine situatii de viata,sa intelegem menirea noastra si nu in ultimul rand ne ajuta sa capatam intelepciune dumnezeiasca.Rabdarea este asociata cu purtarea crucii si asumarea ei ca treapta a evolutiei noastre spirituale.Rabdarea este o virtute divina,care ne ajuta in procesul desavarsirii noastre.Cei mai multi dintre oameni nu au rabdare.Nu au rabdare sa obtina ceva,nu au rabdare sa asculte pe semenii lor,nu au rabdare sa citeasca o carte,nu au rabdare sa solutioneze pozitiv o problema de viata,sufleteasca,nu au rabdare sa-si poarte crucea,nu au rabdare ca Dumnezeu sa le raspunda rugaciunilor lor...Si se revolta atuci.Se revolta pe semenii lor,se revolta pe Dumnezeu insusi...Dar aceasta nerabdare nechibzuita,le grabeste sfarsitul vietii pamantene si le ingreuneaza drumul spre desavarsire.Cum e oare mai placut sufletului si chiar ochilor nostri?Sa vedem un om agitat mereu si schimbandu-se de la o zi la alta,sau un om calm,rabdator,care spera intr-o imbunatatire a vietii sale rugandu-se?Cei agitati sunt robii stresului,care este nociv si poate fi chiar fatal.Cei calmi si rabdatori,sunt linistiti launtric si echilibrati.Iar acest echilibru le este binefacator vietii.Cei care sunt agitati mereu,nu numai ca isi scurteaza cu buna stiinta viata,dar nici nu obtin obiectul dorintei lor.Pe cand cei rabdatori,intotdeauna obtin.Mai sunt si oameni care nu stiu ce sa faca cu viata lor.Sunt nehotarati,sunt intr-o letargie continua.Eu insa,sunt sigura ca si pt aceia are Dumnezeu ceva de facut.Aceia care nu fac nimic,deci nu sunt nici agitati,nici rabdatori,ci doar intr-o somnolenta existentiala,pot servi ca instrumente ale lui Dumnezeu pentru ca El sa-si arate pronia asupra oamenilor,bineinteles prin caile numai de El stiute.Insa rabdarea este cea mai placuta lui Dumnezeu.Cel ce staruieste in rabdare si rugaciune,va fi fericit in veci.Aveti deci rabdare si binefacerile lui Dumnezeu asupra voastra vor fi nebanuite si minunate.

SIMONA POPESCU