DESPRE DEMNITATE

Demnitatea este o calitate a fiintei umane, care impreuna cu altele alcatuiesc portretul spiritual al acesteia.
Aceasta calitate este exprimata in absolut toate aspectele vietii.Incepand inca din copilarie se dezvolta, ca
mai apoi,la maturitate sa devina deplina.Ce inseamna insa a fi demn?Inseamna a nu te lasa influentat de altii,
decat in masura in care iti aduce un folos spiritual,inseamna a nu te razvrati impotriva conditiei tale de om,
inseamna a avea puterea de a suporta toate vicisitudinile vietii,indiferent cat de greu ti s-ar parea.Demnitatea
inseamna sa nu-ti abandonezi convingerile proprii doar pentru ca altii au alte opinii,inseamna sa fi fidel pana
la sfarsit credintei tale.Demnitatea inseamna sa nu abandonezi lupta,ci cu pretul propriei vieti sa te avanti
in mijlocul bataliei,sa nu te tradezi si sa nu-ti tradezi aproapele.Demnitatea inseamna a-ti purta crucea asa
cum ti-a fost data si sa nu te impotrivesti.Va veti intreba poate, dar de unde stim ca ceea ce traim este tocmai
crucea care ne-a fost data?Raspunsul e unul singur.Daca ceva ne-a fost dat sa traim,inseamna ca asa trebuia sa se
intample.Viata este un amestec ciudat de experiente pozitive si mai putin pozitive.Cele pozitive se intampla din
vointa divina,iar cele negative din vointa noastra.Din vointa noastra pentru ca noi cauzam producerea acestor
evenimente negative.Si drept urmare,daca este sa suferim,suferim tocmai datorita greselilor noastre si nicidecum
din vointa divina.Singurul care a suferit din vointa divina este Isus.A suferit nevinovat pentru toate greselile
noastre.S-a sacrificat de buna voie din iubire pentru noi.Dar a avut aceasta misiune divina pe care i-a incredintat-o
Dumnezeu si nu s-a impotrivit.Isus este modelul cel mai demn de urmat.In El regasim toate calitatile umane intr-o
perfectiune absoluta.Este intruchiparea perfectiunii in toate.Asa cum Isus,ca om, a avut demnitatea de a-si asuma destinul
si de a-si purta crucea,asa si noi trebuie sa facem.Ganditi-va doar la suferinta lui Isus cat a trait aici pe pamant.
A suportat jigniri,umiliri,batjocuri,torturi si toata suferinta Lui a culminat cu sacrificiul suprem prin rastignire.
Cati dintre noi am putea suporta macar una din aceste suferinte fara a ne impotrivi?Dintr-o asa zisa demnitate,ne-am
apara imaginea si am riposta.Nu am putea suporta ca cineva pe care il consideram sa spunem inferior noua sa ne jigneasca
sau umileasca.Dar demnitatea de fapt consta in ignorarea acestor fapte indreptate catre noi si retragerea din fata celor
care ne jignesc sau umilesc.Nu este lasitate acest lucru ci demnitate.Dumnezeu ne-a creat perfecti,asemenea Lui.Dar ne-a
dat si libertatea de a ne trai viata asa cum dorim.Ca un tata bun si iubitor.Insa de cele mai multe ori facem alegeri
gresite care ne provoaca suferinte.Dar au si aceste suferinte rolul lor insemnat.Invatam lectii spirituale si realizam
ca tocmai in urma acestor suferinte ne reintoarcem la Dumnezeu Tatal.Care intotdeauna ne primeste cu drag si cu iubire,
asa cum face orice parinte lumesc cu fiul sau,oricat de mult ar fi gresit.Parintii nostrii lumesti ne dau la un moment
dat libertatea de a face propriile alegeri pentru viata noastra,fie ca sunt bune,fie ca sunt mai putin bune.Si nu ne
judeca.Doar sufera impreuna cu noi daca noi suferim.Dar iubirea lor pentru noi ramane aceeasi.Imensa.Cu atat mai mult,
Dumnezeu Tatal,chiar daca gresim,ne iubeste la fel de mult si asteapta doar reintoarcerea noastra la El.Asa cum ne
intoarcem spasiti la parintii nostrii daca gresim.Insa,indiferent daca gresim sau nu, trebuie sa fim demni si sa ne asumam
responsabilitatea faptelor noastre.Demnitatea nu trebuie sa ne paraseasca in nici o clipa a vietii noastre.Fara aceasta
calitate,suntem infirmi spiritual.Sa fim asadar demni,sa ne asumam destinul si sa nu ne razvatim.Ci sa incercam sa ne
autoanalizam si sa devenim mai buni,mai plini de iubire si de recunostinta pentru darurile lui Dumnezeu pentru noi.

SIMONA POPESCU
Saturday, July 02, 2011

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IUBIREA FATA DE DUMNEZEU

SPIRITELE PRINTRE NOI