Lupta pentru suprematie 

De la Adam si Eva si pana in zilele noastre,oamenii au luptat pentru suprematie unii in fata altora,pentru a-si satisface orgoliul de "intaiul" in toate.A fi pe primul loc,a fi ascultat fara drept de replica din partea altuia,a avea drept de viata si de moarte asupra altui semen,a-si aroga rolul de stapan absolut asupra a tot si a toate.Din pacate,acest efort nu este si nu va fi niciodata incununat de succes.Chiar daca pe moment se pare ca s-a reusit a atinge acest nivel,imediat si poate chiar in secunda imediat urmatoare,se poate ajunge intr-un abis de unde cu greu se mai poate iesi.Acesta este abisul deznadejdii.Deznadejdii ca nu a folosit la nimic aceasta dorinta morbida de a fi "intaiul".Foarte multi se folosesc de alti oameni,de inteligenta lor,de creatia lor,de munca lor,de viata lor,ca mai apoi sa se laude ca si cum ei ar fi creat.E ca si cum ar fura.Si de fapt si fura.In termeni laici se traduce prin a fura drepturi de autor.A fura cumva creatia spirituala a altuia.Extrem de putini sunt cei care creaza.Cei mai multi copiaza sau imprumuta din creatia altora.Acest lucru se intampla insa numai atunci cand nu au nimic de spus,cand inima lor nu este capabila sa traduca in cuvinte emotiile,trairile,sentimentele,tocmai pentru ca nu le traieste.Cand nu poti avea trairi autentice,cand te simti gol din punct de vedere emotional,esti pe jumatate  mort.Cei care sunt frustrati emotional isi exprima dezaprobarea fata de altii,isi exprima dezacordul in raport cu orice,isi exprima fatis ostilitatea fata de semeni chiar daca sunt constienti ca nu au dreptate.Cei care vor sa primeze in toate cu orice pret,vor fi insa dezamagiti pentru ca nu vor avea la un moment dat fata de cine sa-si exprime rolul de stapan absolut.Vor fi ocoliti de toti si vor sfarsi prin a ramane singuri.Deznadejdea va fi cumplita atunci.A cadea din inaltimile turnului de nisip pe care l-au construit,in abisul dezamagirii,va fi cea mai grea pedeapsa pentru acestia.Nu exista fiinta pamamteana care sa scape de aceasta pedeapsa,daca se va indarji sa-si manisfeste suprematia fata de alta in vreun fel.In fata lui Dumnezeu suntem toti egali si avem toti dreptul la acelasi tip de recunoastere.Nu exista unul mai presus de altcineva.Am vazut atatea scene de manifestare a suprematiei a unui om asupra altuia,care m-au ingrozit de-a dreptul.Am vazut la un pas de mine un barbat care-si agresa sotia sub privirile tuturor.Sotia tipa disperata dupa ajutor,si nimeni in afara de un tanar curajos,nu a intervenit.In cazul acesta sotul isi manifesta suprematia asupra femeii,intr-un mod care nu-i facea onoare.Am vazut mame care tipau la copiii lor de cativa anisori.Mamele isi manifestau suprematia fata de copii.Se aude frecvent expresia "eu te-am facut, eu te omor".Dar nu stiu oare cei care o spun ca nu ei i-au facut pe copiii lor ci Dumnezeu?Ei,ca parinti le-au imprumutat trupul,dar Dumnezeu le-a dat sufletul,fara de care trupul ar fi doar o masa inerta de carne.Am vazut oameni care polemizau in legatura cu o creatie.Care cui apartine.Ideea era ca nu apartinea niciunuia dintre cei doi, ci unui tert.Dar ei se luptau pentru suprematie si-si arogau dreptul la primul loc intr-o ierarhie.De fapt se foloseau de creatia altuia ca sa epateze.Atunci cand unicul scop este sa fi "numarul unu",indiferent de mijloacele machiavelice de care te folosesti,sfarsesti prin a fi ultimul.Cand se va epuiza "stocul"de materiale copiate,te vei face si tu invizibil.Pentru ca nu mai ai nimic de spus.Sotul care si-a manisfestat suprematia in fata sotiei intr-un fel nedemn,va sfarsi in singuratate,mama care s-a purtat urat cu odraslele,va ramane singura si ea.Dumnezeu ne-a creat sa ne fim de folos unii altora in scop creativ si evolutionist.Sa ne fim complementari,sa ne iubim si sa ne recunoastem valorile unul altuia.Cel care imprumuta din stiinta altuia, sa mentioneze sursa scrierilor sale,cel care se vrea ascultat sa invete sa si asculte,cel care se vrea iubit sa si iubeasca.Cei care se aseamana se aduna.Cand un grup de oameni nu are principii asemanatoare si nu impartaseste aceleasi valori spirituale,nu va exista niciodata armonie in cadrul acelui grup.Cei care vor incerca sa fie primii,in detrimentul altora,folosindu-se de bunele intentii ale altora sau de sentimentele lor,vor sfarsi prin a fi ultimii si bineinteles singuri.

SIMONA POPESCU
‎Wednesday, ‎June ‎13, ‎2012
03:54:03 PM

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DESPRE DEMNITATE

IUBIREA FATA DE DUMNEZEU

SPIRITELE PRINTRE NOI