DESTINE

De cand se intrupeaza o fiinta,incepe si destinul sau,calatoria pe care o va urma de-a lungul vietii.Se spune ca la nasterea unui copil vin ursitorile care previzioneaza ce va face sau cum va fi in viata pe care o va trai.Acesta configureaza in viziunea populara destinul acelui copil.Insa destinul este hotarat de sus de catre Dumnezeu.Destinul de fapt este calea catre desavarsire si orice am face bine sau rau,,tot acolo vom ajunge.La desavarsire.Orice am face potrivnic destinului care ne-a fost hotarat,pana nu vom ajunge la desavarsire,viata noastra va fi un lung sir de suferinte.Dumnezeu ne vrea fericiti,iar daca nu suntem, este datorita incalcarilor legilor divine,datorita faptului ca ne incapatanam sa ne abatem de la menirea noastra,de la destinul nostru.Gresind in mod repetat,ne vom izbi de aceleasi situatii,pana cand spiritul nostru,impovarat de atatea greseli,va cere lui Dumnezeu eliberarea de aceasta repetitie nefasta.Si acest lucru se intampla prin constientizarea greselilor,prin remuscarile care survin,apoi prin rugaciunea de eliberare.Rugaciunea catre Dumnezeu de a fi iertati si de a ne ajuta sa ne despovaram sufletul.Dumnezeu, prin mare mila sa,ne preia toate apasarile sufletesti in urma unei simple rugaciuni,daca e rostita cu umilinta si cu iubire.E un adevar incontesatbil ca doar daca il rogi pe Dumnezeu sa-ti ia povara pacatelor de pe umerii tai,o si face.Din iubire o face.Iertandu-te si curatindu-te pana devii asemenea unui inger.Si de fiecare data cand gresesti,daca te rogi,te va curati si ti va usura povara sufletului.Multi spun ca destinul ti-l faci tu.Dar nu este deloc asa.Nu are importanta cum arati fizic sau cat de sarac sau bogat esti.Saracia sau bogatia,ca si aspectul exterior nu au nimic a face cu destinul.Singura legatura cu destinul o are iubirea.Daca iubirea nu este prezenta in viata ta,nimic altceva nu conteaza.Fiecare fiinta a iubit si a simtit iubirea macar o data in viata.Nu exista om care sa nu o fi cunoscut.Cei care se plang ca nu au cunoscut-o nu sunt sinceri cu ei insisi.Au cunoscut-o dar nu au fost in stare sa o recunoasca sau nu i-au acordat atentie.Apoi se intreaba de ce sunt nefericiti,tristi si destinul le pare potrivnic.Cei ce sunt in stare sa o recunoasca si sa-i multumeasca lui Dumnezeu pentru ca au parte de iubire vor fi fericiti si puternici.Iubirea traseaza destinele si nu alte calitati umane.In lipsa ei fiinta se stinge treptat si moare.Acest lucru se intampla pana si la animale.Am avut doi pestisori intr-un acvariu.Un el si o ea.Din motive numai de Dumnezeu stiute,ea a murit.La foarte scurt timp,adica la un interval de cateva minute,a murit si el.In lipsa iubirii viata i s-a stins.Am vazut la o pisicuta acelasi lucru.Pisicuta a nascut 4 puiuti.Unul dintre ei a fost luat de langa mama sa si la scurt timp a murit.Din lipsa iubirii.Iubirea se manifesta in orice particula a universului.Daca iubire nu ar fi,nu ar fi existat nici universul si nici noi.Destinul pestisorului ca si cel al puiului de pisica a fost marcat de lipsa iubirii.Nu de mediul in care a trait si nici de hrana.Iubirea este vitala,este baza tuturor destinelor,este de neinlocuit.Cand ma gandesc la iubire,imi revin mereu in minte cuvintele neasemuit de frumoase ale sf.apostol Pavel care aduce o oda iubirii.
 
Întâia Epistolă către Corinteni
a Sfântului Apostol Pavel CAPITOLUL 13
Dragostea şi bunurile ei.

1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;
9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.
10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.
11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.
12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.
13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Sa aveti mereu in minte aceste cuvinte si de cate ori veti avea ispita de a lasa iubirea pe un plan inferior altora,cum ar fi faima sau bogatia,sau orice altceva,sa va aduceti aminte ca in afara iubirii nimic nu exista.Si daca exista atunci le ai pe toate.
 
SIMONA POPESCU
Tuesday, 27 December, 2011
3:57:34 PM
 
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DESPRE DEMNITATE

IUBIREA FATA DE DUMNEZEU

SPIRITELE PRINTRE NOI